Fostul coordonator şi fondator al Pro România Olt, Silvian Dan, se numără printre cei care vor îngroşa rândurile PNL, o decizie în acest sens urmând a fi luată în şedinţa Biroului Executiv al PNL de luni.

Liberalii se reunesc în ședința Biroului Executiv al PNL, iar pe ordinea de zi au trecut „protocolul de îngrobare a grupului social-liberal”. Practic, demisionarii din Pro România, printre care şi Silvian Dan, vor trece în grup la PNL, în frunte cu Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu, cei care vor deține funcțiile de vicepreședinți la nivel național ai PNL.

Silvian Dan nu mai conducea organizaţia judeţeană a Pro România după ce fostul preşedinte ALDE Olt, deputatul Mihai Niţă, a preluat şefia, la scurtă vreme după înscrierea în acest partid.

Potrivit unor surse politice, lui Silvian Dan i s-a reproşat că ar fi un apropiat al lui Daniel Costantin, unul dintre parlamentarii Pro România care au votat învestirea Guvernului Orban, în ciuda faptului că Victor Ponta s-a opus acestui lucru.

Silvian Dan este un fost membru al PDL Olt, pe vremea când democrat-liberalii erau conduşi de Darius Vâlcov. Mai mult, sediul găsit de Dan pentru organizaţia judeţeană a Pro România a fost într-un imobil ce aparţine firmei Aceti, despre care procurorii DNA susţin că era controlată tot de fostul primar al Slatinei şi senator de Olt.

2020 începe cu o decizie esențială pentru VIP-urile care au dosare în rejudecare la Instanța Supremă. Elena Udrea, Darius Vâlcov, Constantin Niţă și Dan Şova vor afla, în scurt timp, cine sunt magistrații care vor da sentinţele finale în dosarele în care sunt condamnaţi.

În octombrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea procesului în care Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare și va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a vedea, în contextul deciziei CCR pe completurile de trei judecători, dacă are prioritate legislația națională sau cea europeană. Decizia Instanței Supreme poate fi contestată doar cu privire la suspendarea procesului.

Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat, din oficiu, problema sesizării Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în contextul în care Vâlcov este acuzat în acest dosar și de spălare de bani cu fonduri europene. Judecătorii vor să trimită la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice dacă decizia CCR pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor.

În timpul dezbaterilor din sala de judecată, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a susţinut sesizarea CJUE şi suspendarea procesului până la o decizie a Curţii Europene. Indiferent de hotărâre, ea este obligatorie pentru statul român.

„Intervenind motivarea CCR rezultă ca invocarea acestor norme comunitare e necesară pentru justa judecare. Se pune problema interpretării CJUE dacă decizia Curţii Constituţionale a României , prin care se dispune trimiterea spre rejudecare, îndeplinește cerinţele garantării independenţei unei instanţe și nu e o ingerință în actul de justitie”, a spus procurorul.

Avocaţii părţilor, printre care şi cel al lui Darius Vâlcov, nu au fost de acord cu demersul Instanţei Supreme.

„Dacă vom considera că putem sesiza CJUE, însemna ca nu mai respectăm CCR.” a spus în replică Adrian Georgescu, avocatul lui Vâlcov.

Fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, Dariu Vâlcov, a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Decizia de condamnare a consilierului premierului Dăncilă a fost dată în februarie 2018, însă cele trei judecătoare au întârziat un an cu redactarea motivării sentinţei.

Darius Vâlcov, unul dintre creatorii programului de guvernare al PSD, a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată.

Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări, mai scrie Agerpres.

Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.

În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte – „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt”.

Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţine DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion.

În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.

Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei.

Astfel, în baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie – martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranşe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii.

De asemenea, în perioada aprilie – decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranşe a câte 500.000 lei fiecare).

În plus, în perioada 2012 – 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.

DNA mai arată că acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi.

Vâlcov mai este acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.

În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.